Internetul subacvatic


Stiati ca 95% din traficul de internet este realizat prin fibra optica subacvatica?

Nu multi si-au pus vreodata intrebarea ”Cine are grija de Internet?” Desi intreaga populatie mondiala foloseste Internetul de multi ani, majoritatea nu stiu de unde provine internetul cu adevarat si cum functioneaza, de fapt. Cu toate aspectele sale, intrebarile acestea sunt esentiale, deoarece cineva lucreaza la “capatul” Internetului.

Pana la sfarsitul anului 1988, conexiunea intre continente se facea cu cabluri din aluminiu sau cupru si se foloseau pentru telefonie si schimburi de date intre continente. In schimb, in ultimii ani, s-au folosit pentru conexiunea dintre continente, cabluri cu fibra optica. Aceste tipuri de cabluri sunt mai mici ca grosime si reusesc sa transfere mult mai multe date.

Desi majoritatea populatiei, probabil crede ca Internetul provine de la sateliti sau sub forma de unde si raze, in zilele noastre, conform unui studiu recent, 95% din traficul comunicatiilor internationale circula prin cabluri submarine, care sunt, practic, intinse pe fundul oceanelor. Astfel ca, in prezent, exista 285 de cabluri sumbarine, ce insumeaza o lungime totala de 800.000 de kilometri. Dintre acestea, se speculeaza ca 22 de fire vor di disponibile spre utilizare incepand cu anul viitor, 2015. Curios este faptul ca totul a inceput inca din 1850, cand primul cablu scufundat a fost folosit pentru comunicarea prin telegraf.

Cel mai lung dintre aceste cabluri, ce face conexiunea intre continente a traficului de date submarin,numit SEA-ME-WE 3, se afla in Orentul Mijlociu, avand o lungime de 30.000 de kilometri. Acesta leaga sud-estul Asiei de vestul Europei. Cel mai scurt dintre acestea leaga doua insule din teritoriul Portugaliei, avand o lungime de 686 kilometri.

Diametrul unui astfel de cablu este de aproximativ 3 centimetri, compus din fibra optica, fiind izolat prin mai mule straturi precum policarbonat, aluminiu, otel, cupru,si polietilena. Fata de fibra optica, cablul de telegraf din 1850 era invelit cu cauciuc si canepa.

Prin urmare, in fiecare secundă, 3,2 terabiti de date circula printr-un astfel de cablu, fiecare portiune din acest transfer are nevoie de doar 0,00072 secunde pentru a completa traseul dus-întors de 12.200 de kilometri, pe ruta SUA – Marea Britanie. Aceste cabluri insa nu sunt indestructibile, si, vorbind despre “acel cineva care are grija de Internet”, sunt companii care ofera, in permanenta, mentenanta.

Cea mai mare companie din lume care se ocupa instalarea si repararea instalatiilor subacvatice este din Marea Britanie, numita Global Marine System (GSM). Compania are peste 160 de ani de activitate si a instalat, pana in prezent, peste o treime din cablurile de telecomunicatii submarine.

Cele mai aglomerate centre de comunicatii din lume sunt metropolele Londra si New York. Pentru gestionarea unui sistem atat de complex si dificil de operat, companiile specializate cu asta, se folosesc de vehicule cu care pot opera de la distanta, precum robotii subacvatici cu ajutorul carora localizeaza defectiuni de pe fundul oceanelor si, implicit, le repara. Acesti roboti sunt controlati de personalul specializat care se afla in ambarcatiuni speciale, deasupra apei.

Defectiunile se intampla destul de rar dar, si atunci cand se produc, din varii motive (dezastre naturale sau sunt taiate), duc la intreruperea instantanee a conexiunii la Internet a milioane de oameni dar si intrerup venitul urias pe care il genereaza.

Companiile specializate sustin ca nu trebuie sa ne punem problema ca se vor limita cablurile in viitor – cele peste Atlantic sunt utilizate abia la 20% din capacitate, iar utilizarea mai multor lungimi de undă pe aceeași fibră optică crește suplimentar capacitatea.

In prezent, Romania este cablata direct, prin cablul KOFOS, ce are trei puncte: Turcia, Bulgaria si Mangalia, cu o lungime totala de 538 kilometri. Proprietarii acestuia sunt Turk Telekom, Vivacom, Romtelecom, KPN, Telecom Italia Sparkle, Slovak Telekom, Rostelecom, BT și Orange.


Lasa un mesaj